1942. O, inimi aprinse ?i min?i luminate,

Uni?i-v?-n cuget ?i face?i dreptate!...

Iubi?i Basarabia noastr? cea sfânt?

?i merge?i la lupt? cu voia ne-nfrânt?!...

Elena DOBRU?INSHI. Basarabia 24 martie 1918

1943. Acum este timpul s? ne înv???m a tr?i române?te ?i a uita timpurile ?arismului.

Preot Nicolae STADNICOV, comuna ?ân??reni. 1918

1944. ?i dac? pân? acum chiar în mijlocul nostru s-au mai g?sit de acei nenoroci?i, care în întunericul nop?ii de veacuri nu puteau afla calea adev?rat?, apoi ast?zi, în lumina atotcuprinz?toare a soarelui care ne-a r?s?rit, ei vor în?elege r?t?cirea lor ?i cu lacrimi de poc?in?? vor alerga la picioarele Maicii noastre. N-avem alt gând, n-avem alt? sim?ire, n-avem alt cuvânt, decât Tr?iasc? România Mare! Tr?iasc? unirea între to?i românii de pe fa?a p?mântului!

M. MINCIUN?, deputat în Sfatul ??rii. 1918

1945. ?i atunci, dup? încheierea p?cii generale, va trebui s? lupt?m cu Germania, ca s? nu c?dem sub înrâurirea lor economic?. Aceasta se va putea face numai prin unirea Basarabiei cu România. Ca stat independent, Basarabia nu poate exista din multe puncte de vedere. S? fie în federa?ie ruseasc?? Dar oare mai poate fi o astfel de federa?ie, care s? consolideze interesele finlandezilor ?i moldovenilor, polonezilor ?i t?tarilor, estonilor ?i cerchezilor? O astfel de federa?ie nici nu-i de închipuit. R?mâne deci singura cale: spre Apus, unirea cu România ?i prin ea cu Apusul cult, cu surorile latine, Fran?a ?i Italia.

V. HAREA. 1918

1946. Poporul moldovean din Basarabia, datorit? rusific?rii silnice, e transformat într-o hoard? de robi mu?i, surzi ?i ignoran?i. Acestui popor i s-a interzis s? înve?e în limba sa matern? în ?coli, i s-a interzis s? se roage lui Dumnezeu în graiul p?rin?ilor s?i…

N. V. DURNOVO, savant rus. În „Russkaia panslavitskaia politika”, Moscova, 1908

1947. Rusia nu a luat aceast? parte din Moldova pentru ca s?-?i asigure grani?ele, ci pentru ca s? înainteze cu ele ?i nu voie?te s? înainteze, decât spre a st?pâni cât mai multe suflete, f?când în a?a fel ca din Basarabia s? poat? înrâuri asupra Moldovei ?i asupra întregului popor românesc…

Mihai EMINESCU

1948. Tot str?inul, cum gust? din mana ??rii noastre, se ridic? cu ur? împotriva românului nep?s?tor, vrând s?-i mo?teneasc? via. Oare cum ne-o numi pe noi lumea dac? ne-am ar?ta nevrednici de România Nou?, care-i sc?ldat? în atâta sânge?!

Teodor JEREGHIE. 1918

1949. În materialele privind studierea ?i aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova se indic? drept una dintre cele mai grave crime:

…mutilarea spiritual? a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, str?ine de limba noastr?, ?i a unei identit??i contraf?cute ideologic.

Cu alte cuvinte: manipularea ?i deformarea con?tiin?ei identitare prin falsificarea istoriei; negarea identit??ii române?ti a popula?iei majoritare ?i inocularea românofobiei.

1950. Limba româneasc? este cel mai sfânt ?i mai pre?ios odor al na?iei române pentru c? este sufletul ei. Pân? când se va vorbi limba româneasc?, pân? atunci va tr?i ?i na?ia român?; stingându-se limba, se va stinge ?i na?ia îns??i.

Aron PUMNUL (1818-1866)

1951. ?i-am dus prin anii de lupt? ?i t?cere

O limb? ca un fagure de miere

Aureliu BUSUIOC

1952. Limba, azi, merge ca ceasul stricat: numai dac? stai s?-i mu?i mereu acele cu degetul.

Acad. Silviu BEREJAN

1953. Personalitatea lui Ion Antonescu poate fi comparat? cu cea a lui Mannerheim, cu singura deosebire c? finlandezii nu l-au extr?dat ru?ilor, ci l-au înscris în Cartea de aur a neamului, cioplindu-l ?i turnându-l pe tot cuprinsul ??rii.

Nicolae LUPAN. Însemn?ri de des??rat. Bruxelles, 2001

1954. Cea mai infam? fiar? e prostu-mbog??it.

George CO?BUC

1955. Mai bine s? ai de-a face cu un om prost, decât cu unul care face pe de?teptul.

Gheorghe RACOVI??. Darurile în?elepciunii. Chi?in?u, 2006

Între ACAS? ?i ACAS? de Valentin Mândâcanu