Zilele acestea m-am întâlnit cu un vechi prieten din Transnistria. Dup? ce s-au consumat formalit??ile de genul „Ce mai faci, cum î?i merge?...” acesta mi-a zis, cu o bucurie greu de ascuns: „Mi-a venit”. „Ce?” îl întreb. „Cet??enia”, mi-a r?spuns încântat. Vorbea, bineîn?eles, de cet??enia român?. L-am felicitat, am mai discutat pu?in despre formalit??ile pe care urmeaz? s? le fac?, ca s? devin? cet??ean român cu acte în regul?, dup? care el a schimbat brusc subiectul ?i m-a întrebat: „Ce faci, vii pe 16?”. „Unde?” îl întreb nedumerit. „Cum unde? La mar?…” îmi r?spunde. Mi-am dat seama imediat c? se referea la a?a-zisul „mar? al unioni?tilor”, care urmeaz? s? fie organizat la Chi?in?u pe data de 16 septembrie ?i la care, cic?, vor participa peste 10 000 de persoane. „Nu sunt sigur c? o s? particip, dar voi urm?ri, neap?rat, ce se va întâmpla”, i-am r?spuns zâmbind…

ROMÂN? SAU MOLDOVENEASC??

ADVERSITATE SAU COMPLEMENTARITATE?

CONFLICT SAU CONSENS?

R?zboiul identitar, entolingvistic, conflictele dintre istorici, tensiunile geopolitice legate de trecutul nostru, dar ?i de aspira?iile fostelor metropole de a-?i recuceri p?mânturile pierdute fie dup? ultimul r?zboi mondial, fie dup? destr?marea URSS, reprezint? ni?te permanen?e grave ale realit??ilor politice din Moldova pre? de peste dou? decenii.

1. Dou? foste patrii-mam? istorice, cu o egal? ?i agasant? insisten??, nu se pot împ?ca cu gândul c? progenitura ei, a fiec?reia în parte, buc??ic? rupt? din ea, s-a maturizat ?i vrea s? aib? o via?? independent?. Un sentiment ciudat al maternit??ii se transform? într-o idee obsesiv? de a acapara, de a subordona, de a dizolva în interiorul s?u, de a strânge la piept cu o îmbr??i?are mortal? copilul sc?pat din mân?. Iar copilul colectiv, poporul unei ??ri noi, în loc s? decline cu recuno?tin?? ?i demnitate preten?iile insistente ale b?trânelor, care seam?n? uneori cu ni?te mame vitrege înr?ite, viseaz? ca ?i mai înainte s? se întoarc? la vremea copil?riei de aur. ?i o face cu un fel de înc?p??ânare rectilinie, care nu vrea s? se împace cu realitatea. Ca rezultat, certurile ?i ura progeniturilor celor dou? mame de ieri otr?vesc via?a tuturor celor din jur cu o satisfac?ie demonic?.

Miercuri, 5 septembrie, citind un text postat pe Facebook de oligarhul-politician Vladimir Plahotniuc, mi-am adus aminte de un banc de care mai c? uitasem. Bancul are ?i un fel de moral?, ca fabula, de?i unii ar putea spune c? are o tent? misogin?, c? discrimineaz? femeia în raport cu b?rbatul, c? incit? la intoleran??, ur? ?i violen?? împotriva femeii ?i, în consecin??, nu este political correctness s?-l spui ?i, mai ales, s?-l scrii în paginile unui ziar, c? este antidemocratic ?i, în felul acesta, pericliteaz? „parcursul european” al Republicii Moldova.

Lectura unor comunicate de pres? venite dinspre unele institu?ii de stat sau forma?iuni politice nu este doar util?, ci, uneori, ?i destul de distractiv?. Dac? ai r?bdarea s? le cite?ti pe toate ?i s? pui informa?ia cap la cap.

Guvernarea este decis? s?-?i pun? monument. Cât mai este în via??. Pentru c? de recunoa?tere postum? este pu?in probabil c? va avea parte.

Am ezitat mult pân? a scrie despre acest subiect. Motivul a fost c? personajele la care trebuie s? m? refer nu merit? asemenea aten?ie, cel pu?in, din perspectiv? personal?. Cu toate acestea, observ?m c? gluma se îngroa?? ?i, în acest context, este necesar s? spunem lucrurilor pe nume. M? refer la mar?urile pseudounioni?tilor ?i, respectiv, a pseudostatali?tilor, care încep din ce în ce mai tare s? clatine barca ?ubred? a stabilit??ii ?i p?cii sociale din Republica Moldova.

Întotdeauna m-au mirat încerc?rile maniacale ale persoanelor atee de a-?i rezerva monopolul asupra spa?iului public. Cic?, „voi, religio?ilor, izola?i-v? în casele ?i bisericile voastre – spa?iul public ne apar?ine nou? – celor areligio?i”. Este cel pu?in straniu, pentru c? ateismul presupune nu doar lipsa oric?rei credin?e religioase, dar ?i indiferen?a fa?? de tot ce înseamn? cult religios.

O problem? în rela?iile dintre partidele politice, precum ?i între putere ?i opozi?ie este lipsa unui consens minim în anumite probleme fundamentale pentru Republica Moldova.

Bancul zilei:

Liderii Alian?ei la întâlnirea cu dna Merkel.

- Doamn? cancelar, ce trebuie s? facem ca s? ne integr?m în UE?

- E foarte simplu – trebuie s? deveni?i nem?i.

- Ura! – pleac? ferici?i liderii. Apoi se opresc ?i se gândesc: dar cum s? devenim noi, moldovenii, nem?i?! ?i alearg? repede înapoi s-o întrebe.

- Doamn? Merkel, dar cum?

- Sorry, b?ie?i, eu m? ocup doar de strategii…

Premierul Victor Ponta a afirmat c? Viviane Reding face declara?ii “de week-end”, “dup? ureche” ?i despre lucruri pe care “nu le cunoa?te”, iar în opinia lui atacurile acesteia împotriva Guvernului României sunt generate de op?iunile sale politice ?i au “dep??it orice limit?” normal? în spa?iul UE, transmite MEDIAFAX.ro.

La 23 iulie, Dorin Recean a fost numit în func?ia de ?ef al MAI. Sincer vorbind, nu m-am a?teptat nici atunci, cum nu m? a?tept nici acum, la miracole din partea acestui minister. ?i asta din considerentul c? exist? un sistem corupt pân? în m?duva oaselor. ?i totu?i, în momentul de fa??, Recean pare a fi un Antikiller al Guvernului, un fel de Robocop, de produc?ie autohton?, angajat, nu ?tiu pe cât de sincer, ?i pe ce durat?, în lupta cu corup?ia.

Vitalii ANDRIEVSCHI, analist politic

Procedura este una pentru to?i. Doritorii s? organizeze o manifestare trebuie doar s? informeze autorit??ile locale, care sunt obligate s? le permit? desf??urarea acestora. Problema este c? mar?urile unioni?tilor distrug Constitu?ia Republicii Moldova, deoarece pledeaz? împotriva statalit??ii ??rii. Iar autorit??ile noastre, prin permisiunea de organizare a manifest?rilor de acest gen, permit distrugerea statalit??ii ??rii.

Iat? c? a mai trecut o aniversare de la înfiin?area Armatei Na?ionale. Ca de obicei, la fiecare serbare, la noi, în Moldova, în prim-plan ies nu oamenii cu merite deosebite, care ?i-au pierdut s?n?tatea, au depus str?duin?? ?i munca lor de o via?? pentru aceast? ?ar?, ci vin s?-?i fac? PR guvernan?ii, vreun deputat sau primar ce sufer? de lips? de aten?ie. Iese în fa?a publicului pre?edintele, care îl auzi vorbind din pa?te în pa?te, cum se spune în popor.

Când am citit prima dat? textul de mai sus, semnat de Sergiu Ungureanu, despre inten?ia ministrului Ap?r?rii, Vitalie Marinu??, de a reforma Armata Na?ional?, am zis c? nu poate fi preluat în paginile FLUX. Din câteva considerente esen?iale. Chiar dac? autorul are într-un fel dreptate atunci când afirm? sau, mai bine zis, încearc? s? afirme c? anularea serviciului militar obligatoriu îl va îndep?rta ?i mai mult pe omul simplu de statul Republica Moldova, care a ajuns o unealt? de f?cut bani în mâinile politicienilor ?i oligarhilor, totu?i lipsa unei analize pertinente, a argumentelor de care sufer? textul lui Sergiu Ungureanu m-a f?cut s? renun? la ideea de a-l publica, chiar dac? anterior am preluat unele din scrierile acestui blogger. Mai ales c?, pe lâng? faptul c? textul con?ine un ?ir de gre?eli, autorul, f?când-o pe teribilistul, a adoptat o not? strident?, aproape apocaliptic?, aducând un ?ir de acuza?ii ministrului Ap?r?rii, unele dintre care, în opinia mea, sunt, cel pu?in, exagerate, dac? nu chiar insult?toare.

Pagini de jurnal

23.II.1985

Haida! Secol al progresului tehnico-?tiin?ific… În zilele noastre, anual, pe glob mor de foame 30-40 de milioane de oameni! Cât zece republici de-a noastre! Pe p?mânt mai tr?iesc înc? 800 de milioane de analfabe?i.

În perioada 31 august – 4 septembrie 2012, la Chi?in?u s-a desf??urat a XXI-a edi?ie a Salonului Interna?ional de Carte. Actuala edi?ie a fost consacrat? anivers?rii a 180 de ani de la fondarea Bibliotecii Na?ionale, precum ?i Anului Ion ?i Doina Aldea-Teodorovici.

Numele Larisei Ungureanu este binecunoscut în rândul creatorilor ?i consumatorilor de teatru de la noi. Jurnalist, critic de teatru ?i de film, doctor în studiul artelor, Larisa Ungureanu este un autor responsabil, onest ?i sincer, un critic cu reputa?ie bun?.

Am auzit de nenum?rate ori c? alimenta?ia ar trebui s?-i ofere organismului energia ?i substan?ele nutritive necesare f?r? s?-l suprasolicite, în caz contrar existând riscul unor boli precum cele de inim? sau cancerul. Cu toate astea, o mare parte din dieta zilnic? este alc?tuit? din chimicale periculoase.

În unul din numerele anterioare ale ziarului FLUX scriam despre colec?ia „Zestrea de la mama” ?i v-o prezentam pe Marica Sacacol, o tân?r? romantic?, vis?toare, dar ?i foarte energic? ?i ambi?ioas?. Am aflat c? a f?cut parte din Organiza?ia de Tineret „Noua Genera?ie” când îmi povestea de pasiunea ei pentru designul vestimentar ?i, în special, despre ideile ei de a da o nou? via??, un nou rost, dar ?i un nou drept la existen?? comorilor create cu atâta dragoste ?i d?ruire de bunicile ?i str?bunicile noastre.

Furatul miresei este prezentat drept “unul din cele mai pitore?ti obiceiuri din România”, într-un articol înso?it de fotografii de la una dintre obi?nuitele întâlniri ale mai multor mirese sub Arcul de Triumf din Bucure?ti, într-o sâmb?t? sear?, postat de publica?ia „Daily Mail”.

Amitav Ghosh, un multipremiat scriitor indian stabilit în SUA, ?i-a anulat vizita pe care o avea programat? în octombrie în România, unde are, de altfel, rude, spunându-i editorului s?u de aici c? a fost insultat de un consul al României de la New York când a solicitat viza.