Pre?edintele rus Vladimir Putin consider? c? organizarea alegerilor preziden?iale anticipate de c?tre autorit??ile de la Kiev reprezint? un pas în direc?ia cea bun?.
Mar?ul triumfal, cu surle ?i ?ambale, zarv? ?i l?utari continu?. Visul de veacuri al poporului nostru mult p?timit s-a s?vâr?it. Minunea cea mare s-a produs. Gra?ia birocra?iei europene a pogorât ?i peste capetele noastre. Propaganda oficial? ne sparge timpanele cu voci solemne, ne orbe?te ochii cu focuri de artificii, ne perforeaz? creierii cu discursuri mesianice. În sfâr?it! Începând cu istorica zi de 28 aprilie, UE ne-a liberalizat regimul de vize.
Dac? ar fi dup? voia lui Nicolae Timofti, Republica Moldova ar adera la NATO m?car ?i mâine. Fiind întrebat recent într-un interviu pentru Europa Liber? despre modul în care vede viitorul rela?iilor Republicii Moldova cu Alian?a Nord-Atlantic?, ?eful statului a declarat: „Dac? va depinde de mine, ca decizia mea s? fie definitiv?, eu a? vota pentru aderarea la NATO”.
Voronin ?i comuni?tii s-au str?duit s? men?in? neutralitatea Republicii Moldova, înscris? înc? din 1994 în Constitu?ie, iar actuala Alian?? pentru Integrare European? de la Chi?in?u nu a f?cut nimic pentru a schimba aceast? stare de lucruri. Faptul c? neutralitatea e înscris? în Constitu?ie e, de altfel, caduc, dat fiind c? acela?i articol 11 afirm? c? Moldova nu va accepta sta?ionarea de trupe str?ine pe teritoriul s?u, or, acest articol e înc?lcat de mai bine de dou? decenii prin prezen?a trupelor ruse?ti în Transnistria.
În debutul ?edin?ei de ieri a Guvernului, prim-ministrul Iurie Leanc? a abordat, între altele, subiectul 9 mai, aten?ionând ?i asupra eventualelor provoc?ri care ar putea avea loc în ziua respectiv?.
În diminea?a zilei de 3 mai, la hotarul dintre Republica Moldova ?i România, pe raza localit??ii Lunca Veche, jude?ul Vaslui, au fost re?inute în flagrant ?ase persoane care încercau s? transporte 60 de mii de pachete cu ?ig?ri de contraband? pe teritoriul României. În urma ac?iunii organizate de procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA) – Serviciul Teritorial Ia?i, pe malul românesc al râului Prut a fost depistat? cantitatea de aproximativ 2.500 de pachete de ?ig?ri (cinci baxuri), precum ?i dou? b?rci gonflabile, iar pe malul moldovenesc au fost identificate aproximativ 120 de baxuri cu ?ig?ri. Din grupul infrac?ional f?ceau parte inclusiv doi ofi?eri ai Sectorului Poli?iei de Frontier? Leova, Republica Moldova, unul dintre ei fiind chiar ?eful Sectorului, Ivan Mustea??.
Cât? vreme lumea a fost prins? între s?rb?torile pascale ?i concertele de prosl?vire a parcursului nostru european ?i plec?rilor f?r? vize în Europa, la Banca de Economii s-au mai f?cut ni?te tranzac?ii. Unii zic c? destul de dubioase ?i netransparente. Al?ii afirm? chiar c? cineva de prin cercurile puterii s-ar fi îmbog??it în urma afacerii.
S?mân?? de discordie în paradisul guvern?rii proeuropene. Zâzania nu a mai putut fi dosit?, astfel c? a dat ?i pe afar?, iar duelul verbal dintre viceprim-ministrul, ministru al Economiei, Valeriu Laz?r, ?i ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, pres?rat cu invective grave, nu pare s? fi ajuns la final.
În pofida încerc?rilor autorit??ilor de a motiva doctorii s? r?mân? s? munceasc? în ?ar?, sistemul de s?n?tate din Republica Moldova devine tot mai s?rac în medici, de pe an pe an. Statisticile arat? c? tot mai mul?i lucr?tori medicali p?r?sesc sistemul medical din ?ar? ?i aleg s? plece peste hotare sau s? munceasc? în alt domeniu. În acela?i timp, num?rul speciali?tilor nou angaja?i în domeniu este mult mai mic decât num?rul celor care p?r?sesc sistemul de s?n?tate.
Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE
Capitolul 4. Lumea multipolar? ?i Postmodernitatea
Urmare din num?rul precedent.
Multipolaritatea ca Postmodernitate
[detalii]»Dl Ponta a declarat c? “partenerii occidentali” i-au avertizat pe domnia sa ?i pe dl B?sescu, în plin? criz? ucrainean?, “s? termine cu prostiile”, pentru c? se ?in de certuri interne, în loc s?-i mul?umeasc? lui Dumnezeu c? se afl? sub protec?ie (se în?elege occidental?) atât din punctul de vedere al securit??ii, cât ?i din punct de vedere economic.
Complezen?a aduce prieteni, adev?rul na?te ur?.
Teren?iu
De la 1991 încoace, mereu ne-am tot întrebat dac? avem ?ara noastr?, ?ara în care s? ne sim?im bine, s? nu ne lipseasc? minimul necesar de trai, treburile s? mearg? strun?, în ?ar? ?i la fiecare dintre noi, viitorul s? se arate sub toate aspectele promi??tor, s? fie ordine în ?ar?, fiecare s?-?i fac? datoria a?a cum scrie la carte, astfel ca ?ara s? prospere ?i toat? lumea s? fie mul?umit?. ?i de fiecare dat? adev?rata stare de lucruri nu a vrut s? fie îng?duitoare cu noi, nu a vrut s? ne dea motive sigure c? putem fi lini?ti?i ?i încrez?tori în viitorul nostru, al copiilor no?tri ?i al ??rii noastre. Tare nu vreau s? par un Zoil prea subiectiv, un cârtitor mereu c?ut?tor de gâlceav?, de nod în papur?, cum se zice în popor. Dar dac? lucrurile nu merg tocmai bine, pentru aceasta nu poate fi f?cut vinovat cel care atrage aten?ia la o astfel de situa?ie. Ca ?i cum regele ar fi fost v?zut în pielea goal? numai pentru c? asta a spus-o un b?ie?el oarecare, în realitate el (regele) fiind îmbr?cat în hainele cele mai scumpe ?i mai frumoase.
[detalii]»Angela Merkel a mers la Washington în vremuri de criz?. În pofida tonului c?lduros al celor doi lideri, SUA ?i Germania continu? s? priveasc? diferit chestiunea sanc?iunilor împotriva Rusiei.
al Ambasadorului Extraordinar ?i Plenipoten?iar al Federa?iei Ruse, F. M. Muhamet?in, cu ocazia celei de-a 69-a anivers?ri a victoriei în Marele R?zboi pentru Ap?rarea Patriei
Dragi veterani!
V? felicit cu ocazia Zilei Marii Victorii! Aceasta este într-adev?r cea mai na?ional? ?i cu putere de via?? s?rb?toare!
[detalii]»China va dep??i Statele Unite în acest an, devenind cea mai mare economie la nivel global în func?ie de paritatea puterii de cump?rare, în timp ce India s-a instalat deja pe locul al treilea, devansând Japonia, potrivit unui raport al Programului Interna?ional de Compara?ie al B?ncii Mondiale.
1.VI.1993
Dar la USM apare o problem?… foarte grav?! Curând vor fi înmânate noile carnete de membru ?i, domnilor, cum s? fie ele numerotate, pentru ca s? nu supere pe nimeni? (Auzi, s? nu supere pe nimeni!) Propuneri: în ordine alfabetic?. Bine, dar în acest caz nr. 1 e la Arsenieva, care nu are nimic cu literatura noastr?. Alt? propunere: primele 5 numere s? nu se acorde! Apoi: cronologic, conform vârstei. Ba – conform timpului când a fost primit în US din URSS. Cimpoi: „Iar eu m? gândeam ca, în mod simbolic, primul num?r s? i-l acord?m lui Eminescu”. „De ce nu lui Dosoftei?” întreb eu, în deplin acord cu apuc?turile brejneviste. Apoi o propunere n?stru?nic?: bile?elele cu numere s? fie puse într-o c?ciul? ?i s?-?i trag? fiecare norocul. Ba chiar locul! (în literatur?…)
[detalii]»Monument de arhitectur? ?i istorie de însemn?tate na?ional? aflat pe strada Mitropolit Gavriil B?nulescu-Bodoni, 33.
De celebra statuie a Domnului Iisus Hristos din Rio de Janeiro – Cristo Redentor – a auzit toat? lumea, îns? foarte pu?ini ?tiu c? autorul chipului Mântuitorului este sculptorul g?l??ean Gheorghe Leonida.
Galeria de Art? a Ambasadei Ungariei în Republica Moldova a g?zduit, la 5 mai 2014, un vernisaj cu lucr?ri realizate la Simpozionul Interna?ional de Art? desf??urat, în fiecare an, în ora?ul Heviz, Ungaria. Expozi?ia a întrunit nume notorii din domeniul artelor plastice: Eleonora Romanescu, Vasile Cojocaru, sau nume ale genera?iei mai tinere: Grigore Sultan, Elvira Cemortan-Volo?in, Valeriu Vânag?, Tudor Fabian, Octavian Romanescu, Ecaterina Ajder, Svetlana ?ugjda, Irina Prosii ?.a. Participan?ii din Bulgaria, Canada, Elve?ia, Finlanda, Fran?a, India, Olanda, Polonia, România, Federa?ia Rus?, SUA, Turcia, Ucraina, Ungaria, pe parcursul a 5 edi?ii de simpozion au prezentat tradi?iile artei ??rii de origine.
Cânt?re?ul, compozitorul ?i actorul Tudor Gheorghe a primit, miercuri, 7 mai, titlul Doctor Honoris Causa din partea Universit??ii „Constantin Brâncu?i” din Târgu-Jiu, Senatul institu?iei recunoscând astfel remarcabilele contribu?ii ale maestrului la dezvoltarea ?i tezaurizarea patrimoniului cultural românesc.
Un colec?ionar a pl?tit 8.565.000 de dolari pentru un exemplar al sculpturii S?rutul, semnat? de Constantin Brâncu?i.
Bisericile de lemn din sudul Transilvaniei ?i din nordul Olteniei au fost incluse pe lista celor mai amenin?ate situri culturale din Europa, duminic?, 4 mai, în timpul Congresului mo?tenirii culturale, dedicat conserv?rii patrimoniului, care a avut loc la Viena.
Pe 18 aprilie a decedat pedagogul Stela Cemortan, omul îndr?gostit de carte.
Copiii dorm în medie cu ?apte minute mai pu?in pentru fiecare or? de privit la televizor, cei mai expu?i la acest fenomen fiind b?ie?ii, au constatat cercet?torii americani.
Oamenii care tr?iesc în izolare se pot alege cu grave probleme de s?n?tate, atât din punct de vedere fizic, cât ?i din punct de vedere mental.
Consuma?i-le crude, în salate sau sub form? de smoothie proasp?t ?i ve?i constata efectele miraculoase ale frunzelor de p?p?die. Acestea au un puternic efect detoxifiant ?i de cur??are a ficatului ?i rinichilor, dar sunt ?i o surs? extraordinar? de antioxidan?i, fier, calciu.
Î?i po?i închipui zilele de var? f?r? ochelari de soare. Îns? ?tii când ?i cum trebuie s? por?i o pereche de ochelari?
În amalgamul cromatic ce domin? tendin?ele sezonului de prim?var?/var? 2014, câteva culori se desprind deta?at ca favorite. Printre acestea, la loc de frunte st? galbenul, cu ale sale multe declin?ri.